in ultimul timp am trecut prin unele incercari sufletesti. lumea e urata si plina de rautati care iti seaca sufletul de bucurie, de inocenta...de ce a mai ramas din copilul de alta data.
mi se pare revoltator sa te prezinti la o banca si sa te simti ca un milog la colt de strada, in conditiile in care tu le dai inapoi cu mult mai mult decat primesti.
mi-as dori sa fug din orasul asta murdar si rece. daca ar fi viu probabil ar fi un monstru gri-verzui, cu dinti asimetrici si o privire imbecila si rautacioasa, nu ar fi in stare sa articuleze cuvinte, probabil doar injuraturi si din 2 in 2 minute ar mai trage o suculenta scuipatura din adancul..nu, care suflet?..din adancul pieptului.
sufletul mi-e ofilit. oamenii din jur m-au dezamagit, inclusiv prietenii. cate unii in arunca in fata ca am "salariu" si imi "permit mai multe". so what, iti iau tie de sub nas? care-i treaba? da, am un salariu pentru care muncesc zilnic 9 ore, din care imi platesc facultatea, cheltuieli de transport, telefon, haine...cu alte cuvinte mai ramane sa-mi platesc si mancarea, factura la lumina si gaz si pot spune ca ma intretin singura, dar cei ce-mi arunca astfel de lucruri in fata nu se gandesc.
ma doare si sunt dezamagita. am nevoie de cineva sa-mi ingrijeasca "ranile" din suflet.
Lumea nu e făcută pentru oameni singuri.
Acum 4 luni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu