azi am senzatia ca trec printr-o perioada de testare. testare a limitelor mele. dupa episodul de joi, tragic din punctul meu de vedere, a mai venit unul trist astazi, prima pocneala pt masina mea. nu mi-e bine, ca de obicei ma consum ca o fraiera, dar am spus "stop!". nu-mi convine ce s-a intamplat, mai ales pentru ca-mi fac mea culpa...
anyway, the point is : am decis sa lupt, sa nu ma mai las purtata de val, sa imi sustin coloana vertebrala. mi-e tare usor sa cad in bratele prietenului si sa plang, mi-e tare usor sa fac pe mironosita, dar nu am s-o fac, desi simt ca mi se taie picioarele si vocea mi se infunda, azi am sa am curajul pe care nu l-am avut pana acum. mi-am asumat o responsabilitate si nu am s-o las sa ma copleseasca.
ahh, si inca ceva, cum refac masinutza (ceea ce o sa fie in curand ca nu e f grav) am sa devin o soferita al naibii de buna, nu dezastrul care am fost pana acum. promit sa nu mai tremur in front, si mai ales sa merg prudent (asta in cazul in care o sa mai am carnet).
va pup si o zi rumoasa va doresc
Later edit: fix azi se implinesc 7 ani de cand am plecat eu in primul turneu. cam a doua oara de cand am parasit tara (prima data am fost in bulgaria si nu-mi mai amintesc nik...nu aveam decat fro 3 anisori), ei si ca sa vezi, acum 7 ani plecam tocmai in state. pe vremea asta eram in avion, traversam oceanul
Lumea nu e făcută pentru oameni singuri.
Acum 4 luni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu