eram clasa a 3-a si simteam ca lumea e la picioarele mele. aveam o familie fericita si cei mai buni prieteni din lume: D si S, culmea ma intelegeam excelent cu baietii, probabil si din cauza firii mele vulcanice. S era timid, probabil si de asta zpunea toata lumea ca ar avea ceva pentru mine, dar de fapt el ma admira ca stiam sa-i pun la punct pe toti si nu-mi era frica de nimeni.
In fiecare zi plecam impreuna de la scoala, imparteam tot in mod egal. intr-o zi ne-am gandit sa facem ceva mai mult: eram trei prieteni uniti, exact ca cei trei muschetari. nu mai stiu cui i-a venit idea, dar de atunci am fost "cei trei muschetari".
n-am sa uit niciodata cand D a venit la scoala cu servetele mentolate zewa. pentru mine era f scumpe, iar parintii mei cu siguranta nu si-ar fi permis sa-mi cumpere nici macar unele simple. aveam clasicele batiste. de fapt, abia aparuse conceptul de servetele de hartie, iar zewa erau primele aparute la noi in tara.
D mi-a vazut uimirea fata de ele si a doua zi mi-a adus un pachet sigilat, doar pentru mine. nu stiu despre voi, dar pe vremea aia si mai ales intre copii era ceva tare pretios, ca si cum ai face cadou cuiva o pereche de cercei de aur. i-am multumit lui D. pachetul de servetele a stat in sertarul meu de birou ani de zile. era ca un prieten fara glas, de fiecare data cand aveam nevoie de o incurajare, miroseam servetelele si ma simteam ca atunci cand eram cei trei muschetari.
la liceu am decis sa ma despart de pachetul norocos, oricum nu mai ramamses prea mult din el. am pastrat amintirea in suflet, acolo de unde nu mi-o poate lua nimeni
Lumea nu e făcută pentru oameni singuri.
Acum 4 luni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu