zilele astea am avut senzatia ca viata mi se scurge printre degete, sau mai exact picatura de bucurie ce-mi guverna pana acum chipul.
De cateva saptamani nu mai am parte de linistie, cu toti cei care ma iubeau odata am ajuns la dispute, de la motive incredibil de penibile si banale. parca am merge pe sarma cu totii si ne-am intepat, asa ca urlam la cel din fata sau din spate, nu ca ar fi vina lui, doar ca sa ne linistim noi.
nu mi se pare normal ca parintii sa incerce sa-mi controleze viata, alegerile, pentru ca e viata mea si asa cum ei au avut drept de decizie asa am si eu, mai ales ca nu mai sunt o fetita, de nici macar 18 ani. Prin varsta experienta si actiuni mi-am castigat dreptul de a-mi alege drumul si asta trebuie sa inteleaga toata lumea.
de asemenea nu mi se pare normal sa am discutii cu prietenii legate de faptul ca-mi sun parintii sa le spun ca am ajuns ok, sa nu-si faca griji.
si mai stiu ca ai tot dreptul sa te superi ca am plecat aseara desi trebuia sa o petrecem impreuna, dar chiar aveau nevoie de mine...intr-o zi vei intelege, dar noi avem destul timp de acum inainte sa ne bucuram de seri petrecute impreuna...
Lumea nu e făcută pentru oameni singuri.
Acum 4 luni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu