jocul III

MOTIVUL

- felicitari,sergiu.primul pas a fost facut si a fost elegant si cuceritor,nici nu ma asteptam la altceva din partea ta...
- sigur,sigur,robert,dar de ce vrei tu neaparat sa o cuceresc pe gloria?
- ahh...vezi tu,e o poveste lunga...
- am destul timp sa te ascult...te rog
- of...fie...ei bine,gloria si tudor au fost mereu cuplul perfect:s-au cunoscut in timpul liceului,ea era cea mai frumoasa majoreta si el capitanul echipei de fotbal.in timpul liceului au format cel mai popular cuplu,apoi la facultate cand desi erau la sectii diferite aveau cursuri impreuna.cand si-au luat licenta ambii au primit posturi bune in corporatia condusa de tatal gloriei.ea a decis sa nu se mai intoarca dupa nasterea dorei,vrand sa-si faca singura un renume,iar el primind promovare dupa promovare.aceeasi poveste siropoasa si enervanta ca intotdeauna...
- bine si care e motivul pt care tu vrei sa le faci atata rau?
- e simplu,dragul meu prieten:eu trebuia sa fiu in locul lui tudor.
- cum asa?
- de cum am vazut-o prima data am fost hipnotizat de frumusetea ei,apoi de bunatatea si mai tarziu de inteligenta ei.eram colegi de liceu,eu stateam mereu in banca din spatele ei in timpul cursurilor si incercam sa simt mirosul din par.pe la sfarsitul primului semestru din clasa a IX-a am inceput sa-i las scrisori de dragoste anonime in banca si mereu insotite de cate un trandafir portocaliu.iti dai seama,cand s-a aflat ca avea un admirator secret a devenit cea mai populara din clasa si din an,de asemenea si motiv de invidie pt celelelalte fete care nu [rimeau scrisori asa de frumoase...adevaraul e ca aveam talent pe atunci...sau poate suflet,ma rog,nu mai conteaza asta...cer e ca dupa cateva luni m-am saturat sa stau in umbra si i-am spus ca o sa ma gaseasca dupa ore pe banca din spatele liceului cu un caiet de filosofie in mana.pe vremea aia eram prieten bun cu tudor si eu stiam ca si el o place,dar nu stia ca eu eram admiratorul ei secret si mereu "il" blestema,spunud ca-i fura "iubirea vieii".eu nu l-am crezut pt ca stiam ca in fiecare saptamana avea alta prietena,dar eu jurasem sa-i fiu fidel gloriei...oricum,am asteptat-o in dupa-amiaza aia pe banca,asa cum ii scrisesem cand a aparut tudor,cu exact 3 minute inaintea ei si mi-a smuls caietul de filosofie din mana:"hei,imprumuta-mi-l si mie pana maine,ca iar am ramas in urma la patrascu si parca vad ca maine ma asculta".nu am apucat sa-l iau inapoi ca ea a aparut in curte si l-a vazut pe el cu caietul in mana,caietul de filosofie.
- si....
- si de atunci au devenit enevant de nedespartiti...
- cu alte cuvinte tu esti foarte gelos...
- nu sunt gelos,dar vreau sa se faca dreptate!
- robert,pastreaza-ti calmul...spune-mi,de ce nu ai aincercat sa o cuceresti chiar tu?
- hmmm...l-ai vazut pe tudor?
- da.
- atunci mai intrebi?chiar rezi ca as putea sa ma compar cu unul ca el?
- bine,bine...si atunci eu o cuceresc pe gloria,ii distrug familia si viata singurei femei pe care ai iubit-o vreodata pt ce? pt razbunare?nici macar nu e vina ei...
- aaahh,aici intervine maretia geniului meu,vezi tu,eu si tudor inca mai tinem legatura.intr-una din serile in care ne-am intalnit la balurile astea stupide,vazand cat de siropoasa era relatia lor,nu am mai suportat si l-am provocat.
- cum?
- l-am facut sa se indoiasca de ea,chiar si o clipa.ii admiram frumusetea si o mica remarca despre felul in care o priveau alti barbati in camera l-a si facut sa reactioneze,imperceptibil pt altii,dar f clar pt mine.atunci el a incercat sa o apere jurand ca ea ii e loiaila si nu il va insela vreodata,pentru ca in relatia lor exista perfectiune,bla,bla,bla...si l-am invitat sa facem un pariu:timp de un an suntem amandoi cu ochii pe ea sa vedem daca e tentata sa-l insele.de atunci au trecut 3 luni,eu unul cred ca e suficient ca intri tu in scena,banuiesc ca-ti ajung 8 luni,nu?
- da,sigur,chiar si mai putin....