cartile...ah,cartile!orgasme mintale,lumi paralele,fantastice sau realistice,interesante sau plistisitoare,pline de dialoguri atragatoare sau descrieri colorate...
mi-as dori sa pot intra in carti.sa fiu un personaj,sa ma mut dintr-o poveste in alta.ieri mi-am dorit sa fiu manon si sa-i arat lui prevost ca pot fi si fidela iubitului meu,apoi cea care i-ar suci mintile lui bel ami sau sa fiu tess,sa ma cert cu angel,sa-l fac sa inteleaga ca nu a fost vina mea si apoi sa-l dobor pe alec...azi mi-as dori sa fiu cea care-l invata pe lautrec ce e iubirea adevarata si apoi sa-i pozez pentru ceea ce ar fi avut sa devina cel mai reusit portret al lui....
e straniu cum ajung uneori sa traiesc intr-o lume paralela,a cartilor,sa iubesc personaje,sa ma plimb pe strada si sa am senzatia ca inca citesc sau ca sunt inca in carte,pe strazile din poveste...
dar pana la urma,nu e viata o poveste?oare suntem si noi personaje ale unor carti si prindem viata atunci cand povestile noastre sunt citite...oare?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu