vineri, 9 octombrie 2009

cand steaua de geniu se stinge....

cu siguranta aceasta zi nu va fi uitata prea usor, ba chiar ne va fi reamintita in fiecare an mult timp de acum inainte, dar din pacate nu pentru o intamplare fericita, dincontra. am pierdut un mare artist, un geniu al muzicii si entertainmentului. intamplarea face ca am aflat vestea la minute dupa declaratiile oficiale, dar nu am putut sa cred ca ne-a mai fost rapita o stea intr-o vreme asa intunecata.

in martie imi faceam calcule serioase si voiam din tot sufletul sa fiu prezenta la unul din concertele din londra. eram intr-o stare de euforie gandidu-ma ca se intoarce pe scena si ca poate va lansa piese noi.

geniile au personalitati de o sensibilitate aparte, ele se consuma in interior, creand astfel opere nemuritoare. modul lor de perceptie al lumii inconjuratoare difera cu mult de cel al omului de rand si o acuzatie aruncata pe nedrept provoaca rani imense, pierderea increderii in oameni si in sine. balanta unui geniu isi pastreaza cu greu echilibrul, acesta putand fi zdrobit prea usor.

acum ma gandesc, oare manusile purtate de michael de atatea ori nu voiau oare sa transmita un mesaj? semnificatia posibila este "purtati-va cu manusi cu mine". la fel cum seria de leucoplaste putea sugera ranile provocate de rautatile media sau ale publicului. el a renuntat la copilarie, la o viata normala si si-a dedicat-o muzicii pentru a ne bucura pe noi.

De oriunde ai fi, Michael, iti doresc sa gasesti pacea cautata atat de mult timp si iti mltumesc pentru tot ce ne-ai lasat. sunt sigura ca vei veghea asupra lumii si vei incerca sa ajuti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu