....

v-am bombardat cu o multime de insemnari in ultimele zile, ar trebui sa va anunt ca sunt ceva mai vechi pentru ca avdn in vedere teama de a nu pierde spatiul pe celalt blog am hotarat sa ma mut la voi cu totul, asa au inflorit si ele. singurul inconvenient este faptul ca le-am copiat de-andoaselea, adica insemnarea pe care o vedeti voi ca fiind prima e de fapt cea mai veche, de prin decembrie 2006 :).

si ca sa va bucur putin, v-am atasat o poza cu catelusa mea :). este facuta in ziua in car am primit-o, nu pot sa cred ca a trecut un an de atunci :)

live your life as long as you got it...

ink o zi de vis intr-un oras mai repede desprins dintr-un peisaj infernal...azi m-am bucurat ink odata de sentimentul frumos al iubirii...acea iubire care te umple,care-ti da fluturi in stomac...acea iubire care te face sa te simti din nou virgin...o iubire pura,neinteresata,adevarata...e asa mare incat am senzatia ca intr-o zi o sa ma franga...oare e posibil?...atunci poate lumea va fi mai buna,va fi acoperita cu dragostea mea imensa..daca e ceva ce am invatat in putina mea experienta de viata atunci acela este ca iubirea si iertarea sunt 2 cadouri extrem de pretioase pe care ni le-a dat acel Cineva care ne-a lasat aici,pe pamant.sunt 2 lucruri in care cred cu tarie.iubirea ma ajuta sa lupt,sa fiu mai buna..ai zambit vreodata unei persoane pe strada?i-ai observat reactia?a zambit si el/ea,nu?e asa de simplu.hai incearca si tu maine cand vezi pe cineva incruntat,zambeste-i...acel zambet sincer,inocent poate o sa-i mai aduci o raza de soare pe fata,poate il ajuti sa-si dea seama ca orice are rezolvare si ca nu merita sa pierzi niciun moment din viata asta,care si asa e f scurta si de ce sa pierzi acel moment cu o suparare,o lacrima sau pur si simplu un gand negativ...ehh..atat pt azi...:P...sper sa va placa... ps:am acordul blondei sa public blogul asta,care era al ei initial(aka me)...

pericooooooooool...

cred ca asta ar trebui sa fie ceva gen un anunt pt soferii din capitala:am inceput sa conduc...m-a manact in..palma sa conduc asta seara,pt ca deh,mi-am luat carnetu' azi si nu mai rezistam(am asteptat doo saptamani)...well totul incepe cand am hotarat sa plecam intr-un cunoscut hiper-market.atunci mi-a promis tata ca ma lasa pe mine sa conduc..hmmm..usor de zis,problema e ca vizibilitatea e ingrozitoare,e noapte si ...well...masina tatei ink nu fusese "botezata" de mine..nici o problema,ma descurc..hmm...mdea...am avut "noroc" cu carul..vreme proasta,noapte,masina straina..ehh..doar nu ne oprim aici,noi vrem mai mult si..ati ghicit:adiministratorul hiper-marketului s-a gandit sa schimbe drumul(..mdea...drum de munte,nu alta) si dupa ce fac stanga,dreapta,stanga,dreapta(pana mea,nici nu mai vedeam drumul pe acolo de ceatza) un amabil agent imi face semn sa fac la dreapta(multumim) doar ca s-a hotarat cam tarziu si n-am putut lua virajul.nico problema,incercam drumul vechi...trsit,era inchis.verdict:intoarcere din trei miscari(pana mea,unde e mansalierul?).gata!s-a rezolvat(cu greu as zice).intram in parcare.gata(parcheaza tata,deci nu e o problema) plecam dupa ce am terminat cumparaturile.bineintels ca nu am scapat nici de data asta de aventuri,sau mai degraba circ(atentie!blonda la volan cu lamaia in parbriz).cand am ieshit eu m-am orientat si am zis ca tre sa facem stanga,tata a hotarat ca nu e bine si tre sa facem la dreapta."nu te pune cu tata,ca el sigur stie mai bine" ma gandeam io.descopar la scurt timp ca nu era bine.solutia?opreste in mijlocul drumului(toti ma claxonau) si incearca sa intorci.dupa maimult vorbe de duh am reusit sa intorc(ce emotii).iesim in superba si perfecta sosea(plina de gropi) Iancu Nicolae(cum pana mea atatea vile si o strada ata de ciuruita?).dupa ce am tinut-o numai in 30km/h am ajuns la intersectia cu soseaua ce duce spre casa mea(care e super,de data asta fara ironie)...reactia mea?testarea panterei...mrrr...toarce f frumos,desi eu am ajuns la un frumos 60km/h desi nu vedeam la 10m in fata si nu condusesem cu mai mult de 40km/h(politica scolii de soferi)...intr-un final am ajuns la mine acasa...moam ce seara!ce aventuri!...sper ca data viitoare sa am putin mai mult noroc,macar la vreme...

instincte...

mirosul de tigara imprimat in haine imi trezeste instinctele demult adormite...imi indrept mirosul spre incheietura si buzele aluneca pe piele adulmecand...e jocul a doua corpuri,ca un ritual,ceva mai presus de constient,ceva...animalic,romantic,mistic...unghiile mainii se infig in carne,iar o mana alinta un san speriat si zgribulit..brusc totul se opreste,constientul actioneaza la timp pentru a opri ceva..dar,oare ce anume?..doua corpuri stau acum unul langa celalt.tremura.sunt lipite.pielea vorbeste in locul lor.un fior ne strabate pe amandoi...respirand greu,ca dupa un efort mare,mana mea isi ia ramas bun in locul meu si plec...

iubirea nu moare ...

flori de gheatza se desfac pe geamul meu.mirosul de lemn ars si trosnitul din soba ma face sa visez..intinsa pe podeaua calda citesc o carte,iar muzica veche si romantica ma face sa visez...sunt personajul principal.ciudat sunt in acelasi loc,dar langa mine e El...privirea lui jucausa imi mangaie fata,imi saruta buzele ce ard de dorinta si coboara..coboara...trupul mi se infioara..privirea lui ma face sa cred ca-mi vede prin bluza.in obraji imi infloresc trandafiri roz si atunci tu te apleci spre mine si acel zambet baljin cu ochii jucausi spre buzele mele si...iei paharul de sampanie.mi-l oferi si spui ca asta e doar inceputul,ca ma vei face cea mai fericita cu putinta si ca ma vei iubi cu fiecare zi mai mult si nici macar moartea nu ne va desparti...au trecut 6 ani de atunci...tu esti ink langa mine,dar ochii tai oglindesc alte tinuturi,privirea ti-e visatoare,iar mana ce-mi magaia odata obrazul e acum rece...de ce m-ai mintit?!...atunci o mana rece imi stapunge trupul...tu imi apari in fata..ai avut dreptate,nici moartea nu ne-a despartit...doar ne-a unit din nou,de data asta pentru totdeauna...

printul vs zmeul...

dupa ce am citit blogul lui rock,am adaugat un comentariu cam lung ;)) m-am gandit sa postez si eu ceva pe tema printului si a zmeului...anyway,din lume adunate,am pus cap la cap mai multe informatii din experiente traite de prietene si de mine...

printul: e tipul bine lucrat la sala care nu sie decat sa se umfle in pene si sa-mi spuna cate tipe au oftat dupa el pe drum spre mine,are un zambet si o dantura perfecta,trimite mesaje siropoase in care-mi spune de 5x cat de mult ma iubeste si cum sufera ca un caine imediat ce am iesit pe usa apartamentului lui,in pat e un animal,el nu stie notiunea "a face dragoste",face tot posibilul sa para cat mai grozav,vorbeste de krullul lui ca despre un erou gigantic,desi e departe de asa ceva,se inampla f des sa "pice curentul" cand ti-e lumea mai draga sau sa nu dureze mai mult de 5 minute,planifica totul:de la nunta,la copii si numele lor,iti jura ca nu-mi va fi infidel vreodata si daca se va simti atras de altcineva va rupe relatia imediat pentru a fi corect,ajung sa-l cred in timp...dupa cateva luni BANG!aflu de la o pretena sau poate de la mai multe ca el se da bine pe langa o tipa insipida,incolora si care aduce un pic cu mine,diferenta o fac banii pe care ii ea,apoi urmeaza cearta in care el spune ca "un baiat asa frumos ca mine e vanat de fete frumoase" (baiete,chiar tre sa inveti sa minti)...aahh...si sa nu uit vrea mereu virgine,sa fie el primul...yach.. concluzie:printii suck zmeul:e tipul f tare de la sala,privirea lui ucide musca.de cum ma vede se lumineaza la fata.mereu face exercitii pe langa mine si-mi reproseaza ca am lipsit cateva zile,cand eu de fapt am venit mai devreme.corpul lui unduit si pachetelele de pe abdomen atrag multe priviri ale altor fete mai putin norocoase de prin sala,de fiecare data cand ma asez sa ma odihnesc pt 2 min dupa un exercitiu mai greu,vine langa mine si incepe o discutie,fara sa-si dea seama isi deschide sufletul in fata mea,un suflet chinuit care afiseaza o masca de dur,dar cauta un suflet bun,doar ca atunci cand pomenesc ceva de citit imi marturiseste ca nu a citit vreodata o carte si chiar are mici probleme in privinta cititului,stie in schimb fiecare piesa din motorul unei masini de curse si e membru al unui racing club...in pat nu-mi face surprize mari,ba chiar unele ffffffff mici ;)) mottoul lui:"mult si des,duce la performante" desi acestea intarzie sa apara... in concluzie:pas catalin (vezi luceafarul de eminescu):este tipul obisnuit,de cartier,la facultate,lucreaza,nu a mai mers la sala de ceva timp,dar vrea s-o faca cat mai curand numai de dragul meu,are o cultura destul de vasta,e sensibil,modest,nu se umfla in pene cand tipa din complexul comercial i-a cerut numarul de telefon(si crede-ma era chiar dragutza) si el a refuzat-o politicos,ii place berea,prietenii lui ii sunt ca fratii si m-au adoptat din primele 5 minute de cand ne-am intalnit,nu insala,a fost inselat si a suferit enorm,nu a crezut ca mai poate iubi vreodata(pana la mine :D),cand m-a sarutat prima data mi s-au inmuita picioarele(norocul meu ca stateam pe scaun :)) i am simtit fluturi in stomac,mi-a umplut casa cu flori,mi-a daruit parfumul pe care mi-l doream de un an(desi nu i-am spus ca mi-l doream),e in stare de orice ca sa ma faca fericita,mi-a cunoscut parintii,s-au cunoscut parintii si toti s-au placut,suntem ca o mare familie si tata are incredere ca eu sa mai dorm din cand in cand pe la el(asta e practic imposibil)...iar la pat....surpize,surprize,chiar de proportii... in concluzie:perfectiunea se asunde chiar sub nasul tau...hmmm...cred ca m-am indragostit ;))

carari..

Lumina ma trezeste mangaindu-mi pleoapele.Langa pat zace o sticla de scotch pe jumatate goala,iar scrumiera plina cu mucuri de tigara,ba chiar si pe langa ea cateva.Televizorul inca deschis pe AV imi da de inteles ca iar m-am “uitat” la filmul “nostru”…

Eram impreuna de 3 ani,cand ne-am hotarat sa facem marele “Pas”.Nu o sa uit niciodata:era o zi calda de primavera,noi ne plimbam in parcul mare,pe aleea cu multe flori,cand el a ingenuncheat in fata mea.Inima mea a luat-o razna si fara sa-mi dau seama s-a auzit un “DA”.Parca era vocea altcuiva.

Opt luni mai tarziu totul era pregatit.Rochia era parca desprinsa din povestile cu zane,biserica era perfecta,asezaseram randuri de scaune pentru invitati cu ghirlande de flori pe laterale,iar in mijloc,de la usa pana in fata altarului se intindea un frumos covor rosu.Patru fetite,ca niste fluturasi,anuntau inceperea ceremoniei presarand flori din cosuletele lor miniaturale,iar cea mai buna pietena a mea,alaturi de iubitul ei ne erau nasi.

Cu patru zile inainte ,aparu o problema la firma lui,la o sucursala din alt oras.urma sa se intoarca in dimineatza nuntii,dupa o noapte intreaga de condus.Cu totii eram prea incantati ca totul mergea ca pe roate si fericitul eveniment se apropia incat nu am dat prea multa atentie incidentului.

Dimineata cea mare venise.Totul mergea prefect si conform planului,dar el inca nu venise.Am hotarat sa lasam lucrurile sa decurga conform planului si eu sa ma urc in limuzina si sa-l astept in fata bisericii.deja ma pregateam sa-i trag o mica mustrare.Intarzia tot mai mult.Am incercat sa-l sun pe mobil,dar il avea inchis,am presupus ca nu avea semnal,sau poate bateria…Intr-un final am primit un apel de la un numar necunoscut.Pentru o secunda m-a trecut un fior de spaima.Am raspuns si o voce banala si rece m-a anuntat ca logodnicul meu suferise un accident de masina grav si ca sansele de supravietuire erau minime….

Dupa un timp….Nu.Nu a murit,mizerabilul.S-a refacut si m-a lasat pentru o asistenta slabanoaga,cu implant si in pometi,zambet de plastic si nelipsitul par vopsit blond auriu.

Idiotul a crezut ca accidentul a fost de fapt un semn si ca nunta noatra nu a fost sa fie,mdea,nu se pune si sticla de tarie pe care o bause inainte sa se urce la volan.

La cateva luni dupa s-a insurat cu asistenta lui de plastic,ahtiata dupa bani.Azi a devenita un alcoolic cu o nevasta pe cale sa-I faca un plod si cu vreo 30 kg in plus…

Ma ridic din pat si o mana puternica ma trage inapoi.Cretinul,tot nesatul e.Nici aseara nu m-a lasat sa vad filmul pana la capat….

femei vs barbati

te-ai gandit vreoda ce s-ar intampla daca pentru o anumita perioada de timp ti-ai schimba sexul?de exemplu un barbat ar deveni femeie: luna de luna sa ai mare grija sa nu te patezi si sa nu te sperii cand vezi sange in fata ochilor,zi de zi sa petreci intre 10 min si o ora incercand sa te aranjezi:pornind de la machiaj si pana la aranjarea parului,care niciodata nu sta asa cum ti-ai dorit...sau de ce nu sa ramana insarcinat,sa vada ce inseamna greturi,glezne umflate,pofte si dispozitii la extreme si mai ales nasterea...ma intreb daca un barbat ar putea sa suporte asemenea dureri fara sa se vada prea tare....apoi sa creasca copilul,uneori singur,sa gateasca,sa spele rufe,sa fie batut de un sot betiv,poate chiar inselat,sa trebuiasca sa munceasca si sa fie si mama in acelasi timp,fara sa neglijeze vreo parte din viata lui.....
un alt exemplu ar fi ca o femeie sa devina barbat,cu nivelul de testosteron din sange mereu ridicat, ce da impresia de SPM 24/7,munca din greu si lupta de a capata respectul cuvenit in relatiile cu ceilalti; sa trebuiasca sa te razi pe fata in fiecare zi,sa ai grija sa nu te iriti sau sa te tai cu lama,sa te stapanesti atunci cand vezi o fustita mai scurta decat limita decentei sa nu arati cat de "bucuros" esti...
cred ca asta ar fi o solutie tare buna pentru a apalana odata pentru totdeauna conflictul dintre sexe...fiecare are o viata dificila,daca ne-am pune in locul celuilalt am fi mai intelegatori si ne-am respecta cu adevarat....
aceasta insemnare a luat nastere in urna unei interesante discutii intre doua persoane f dragi mie ...

"romano-americana o sa va manance"

am cam termenat cu bacul...sunt f dezamagita.ink o lectie pt copiii naivi care ies de pe bancile scolii sperand ca daca au invatat ani de zile e indeajuns sa fie respectati si nu calcati in picioare...ca sa nu mai bat campii(cu gratie sper eu) anul acesta bacalaureatul a fost o loterie nationala:au fost varinate mai usore si varinate mai grele(a.k.a. pe care nu s-a insistat asa mult la clasa-sau aproape deloc- de unde si sentimentul de dificultate)...problema nu ar fi fost asta,cat coruptia la nivel de profesori care m-a dezamgit profund.de putin ori in viata(nu ca ar fi fost prea lunga pana acum) am putut afirma asa ceva,dar de data asta am fost pur si simplu coplesita de dezamagire.deja pentru profesorii participanti la bac(nu toti,doar majoritatea) e o perioada fertila pentru economiile lor si cand dau de un liceu care "nu a avut obrazul" sa cotizeze pentru imbunatatirea acestor economii taxeaza tot ce pot.si pana la urma e doar un examen de bac,la ora actuala orice facultate care se respecta nu face greseala sa mai admita studenti pe baza de dosar si organizeaza examenele de admitere,unde normal ca nu mai exista coruptia de la bac,exista,dar intr-o masura considerabil mai mica,pentru ca e in intereseul lor sa aiba studenti cat mai buni sa duca mai departe prestigiul facultatii....probabil ca o sa mai scriu despre lucruri murdare ce s-au intamplat la bac,pentru ca mosul are inca tolba plina de jucarii,si la hanu ancutei povestile nu se termina niciodata...

melancolia liceului....

liceul.loc de tortura,loc de formare,dar tare mult mai tanjesc dupa el...ma uitam azi printre pozele fostilor colegi si-mi dau seama ca tare mi-e dor de ei si de nebunia liceului.
eu am fost unul din acei copii norocosi care si-au iubit enorm liceul (cu toate ca am chiulit in draci intr-a 12-a) ,si care au avut noroc sa intaneasca colegi buni si mai putin buni (dar mai mult buni decat putin buni).acum am senzatia ca nu am apucat sa le spun cat de mult ii apreciez si cat de mult tin la ei.
ultimele saptamani de liceu au fost asa grele si stresante ca nici nu am fost constienta ca totul se temrina aici si o sa ne mai vedem doar asa din intamplare si pe rand,cu totii abia peste 10 ani si nici macar atunci cu totii
imi e tare dor de colegele de banca,de profa de eco si sarcasmul ei,care de multe ori m-a pus in dificultate (sa rad sau sa ma supar),de profa de bio si al ei "albu, te distrug!!!" care imi ingheta sangele in vene,de magistra care venea mereu cu stiri si ne certa ca-i suparam pe profi cu vorba noastra interminabila (well,ce sa-i faci,erau 29 de fete)....
cu siguranta o sa-mi fie mereu dor de anii de liceu si o lacrima invizibila o sa fie mereu undeva intr-un colt al ochiului cand ma voi gandi la toate sentimentele resimtite in acesti 4 ani...
trebuie sa recunosc ca m-am gandit f serios sa raman repetenta,dar era deja prea tarziu